Ia românească, de la tradiţie la marketing internaţional

Fashion

Ia românească, de la tradiţie la marketing internaţional

Dacă în urmă cu mulţi ani străinilor le-ar fi zis cineva despre ia românească şi-ar fi ridicat inevital din umeri, astăzi ea este tot mai cunoscută de mulţi dintre ei, graţie frumuseţii, cât şi persoanele publice care s-au afişat la diverse evenimente grandioase purtând această piesă din portul tradiţional românesc.

port popular1

Ia românească, poveste cusută pe pânză

Cunoscută şi sub denumirea de cămaşă cu altiţă sau chenar, ia este mai mult decât o piesă care formează costumul tradiţional românesc. Formele geometrice, diversele modele regăsite pe mâneci, piept sau guler descriu parcă o poveste a acestui neam, una scrisă cu multă sudoare şi suferinţă. Modelele cusute pe pânză formează parcă un altfel de tablou în care este prezent cerul şi pământul, parcă o rugăciune vie. Ia este o poveste nestinsă, care se cere purtată cu multă demnitate. Frumuseţea iei nu poate fi comparată cu nimic. În functie de croială, ea se distinge în: camaşă de-a întregul (cea mai veche dintre ele), ia sau cămaşa încreţită la gât şi cămaşa cu platcă sau marca influenţei orăşeneşti. Camaşa cu platcă este, de fapt, o pânză în formă de dreptunghi căptuşită şi amplasată în zona umerilor.

La inceput ia era confecţionată din pânză, in sau cânepă, bumbacul şi mătasea au fost alese mult mai târziu pentru a se coase pe ele.  În nordul ţării se folosea bumbac şi mătase ca şi urzeală la bătătura cămăşii din in sau cânepă. În partea de sud a ţării cămăşile se confecţionau din borangic şi aveau broderii la gât, mâneci  şi mărgele aplicate.

În ceea ce priveşte perioada estimativă când a fost purtată prima dată ia, se pare că aceasta a apărut în cultura Cucuteni. Cea mai veche dintre modele pare a fi cămaşa confecţionată din pânză, în formă de cruce, cu tăietură în partea de sus, la gât.

Faţa şi partea din spate a cămăşii tradiţionale se numesc stan, partea de jos poale iar sub mâneci pava. Mânecile iei se croiau dintr-o bucată de pânză, faţa şi spatele din două. Pava era adaugată la camaşă pentru a conferi lejeritate în mişcare.

Modelul pentru o ie nu este ales la întâmplare, nu numai că acesta trebuie să transmită ceva, să te trimită imediat cu gândul la zona geografică din care provine, dar trebuie să aibă personalitate, unicitate. Fiecare ie are ceva aparte. Cămaşa este adesea scurtă până în talie, cu şnur la gât, mânecile sunt încreţite atât la umeri, cât şi la încheieturi. Modelele sunt forme geometrice, se aplică chiar şi mărgele care oferă un aspect deosebit cămăşii. Modelele în sine au devenit o moştenire de familie, trimiţându-se mai departe din generaţie în generaţie. Iată deci, femeile în vârstă lasă ca avere celor tinere modele de ii deosebite. Ca să înţelegem mai bine asta, este uşor să ne gândim la faptul că se alegeau culori reci de către femeile în vârstă, în timp ce tinerele opteau  pentru modele în culori vii.

joc copii ie traditionala

Se foloseau două-trei nuanţe de culori, uneori şi una singură (negru). Dar şi femeile căsătorite optau pentru modele simple, în culori reci. Culorile de pe ii desemneau şi ocazia propice pentru a fi purtate. De exemplu, ia cu negru se purta la o înmormantare, iar ia viu colorată era purtată de fata tânără, nemăritată, exprimând fecioria.

ia la tineri

O ie deosebită este acea din zona Moldovei care se poartă la nuntă şi are brodate spice.

Ia românească- iubită de Casa Regală

Din dragoste pentru frumos, neam şi tradiţie, reginele României au fost primele care s-au afişat purtând costume tradiţionale româneşti. Regina Maria a României este cea care a purtat adesea cu multă nobleţe portul popular, accentuând ideea că bogăţia unei ţări stă în frumuseţea tradiţiei.

Astăzi ia devine din ce în ce tot mai cunoscută, personalităţi marcante ale vieţii publice s-au afişat la diverse ocazii purtând această piesă vestimentară deosebită. Astfel nu le-a fost greu mai marilor creatori de modă să observe frumuseţea iei româneşti şi să o includă în prezentările de modă. Aşa se că Yves Saint Laurent, Kenzo sau Jean Paul Gautier au adus ia pe marile podiumuri de modă. Există la ora actuală magazine online de unde iubitorii de frumos şi tradiţie îşi pot achiziţiona ii tradiţionale. Astăzi ia în forma ei tradiţională se mai poartă pe la diverse ocazii, în unele zone din Ardeal, Maramureş şi în zona Sighişoarei.

More in Fashion

Redactorii femini.ro

Urmareste-ne pe Facebook

Cele mai citite articole

To Top