Dieta vegan

Dieta vegetariană exclude consumul de alimente lactate, ouă, carne, peşte, mierea dar şi gelatina animală.

Istoricul dietei

Termenul de vegan a fost inventat de către Donald Watson în anul 1944 şi a fost adaugat în Dicţionarul Oxford Ilustrat în anul 1962. Introducerea termenului de vegetarieni a adus după sine nevoia stabilirii unei diferenţe între vegetarienii care serveau numai meniuri vegetariene şi aceia care serveau şi produse lactate. Deşi în ultima vreme veganismul a devenit chiar un stil de viaţă pentru multe persoane, termenul de vegan este folosit de mii de ani. Şi nu ne este greu să ne gândim la alimentaţia pe care o aveau stramoşii nostri.

Cum funcţionează

Dieta recomandă consumul exclusiv de fructe, cereale, alimente integrale şi nu procesate, vegetale, salate, legume cu frunze verzi, uleiuri şi oleaginoase. Veganismul este de trei feluri- raw vegan, vegan şi dieta lacto-ovo-vegetariană. Dacă în regimul raw vegan se promovează servirea de meniuri vegetariene neprocesate termic, regimul vegan promovează servirea de meniuri bazate pe vegetale gătite şi termic, în schimb în dieta lacto-ovo-vegetariană se servesc şi lactate şi ouă.

Veganismul este mai degrabă un stil de a trăi. Veganiştii nu consumă nimic de origine animală, nu îmbracă blănuri, militează pentru drepturile animalelor, se implică în tot felul de campanii pentru drepturile necuvântătoarelor, folosesc alge şi tot felul de preparate exclusiv din plante. Pentru ei gătitul pe bază de vegetale, fructe, legume, cereale nu este un supliciu, ci un mod de a trăi. Veganiştii ştiu foarte bine cum să îşi planifice meniurile de aşa manieră încât organismul să nu sufere din pricina carenţelor de minerale şi vitamine. Veganiştii sunt de obicei persoane care se implică să cunoască, să afle foarte multe informaţii despre alimentele pe care le pun în farfurie. În plus, aceia care adoptă un regim raw vegan sunt nevoiţi să mănânce numai mâncare neprocesată termic, ceea ce pentru multe persoane obişnuite uneori e greu. Cu alte cuvinte, nu vorbim doar de o dietă, ci de o filosofie de viaţă. O filosofie a mâncarii sănătoase, naturale, bazată pe fructe, legume, cereale, oleaginoase, vegetale, adică nimic de origine animală.

Argumente pro şi contra

Dieta nu este accesibilă multor persoane. Nu este uşor să se servească numai meniuri vegetariene. Ieşitul în oraş poate constitui o adevarată provocare asta pentru că pe listele restaurantelor sunt mai puţine meniuri de post sau vegetariene. În plus, achiziţionarea unor alimente poate transforma dieta în una costisitoare. Dieta nu este recomandată tuturor, ci doar acelor persoane care au o motivaţie puternică, adică acelora care îşi doresc să scadă în greutate, să îşi menţină greutatea pe termen lung, dar şi să scadă riscul unor boli grave. O astfel de dietă previne afecţiuni cronice precum obezitate, cancer etc. De obicei acele persoane care devin vegetariene transformă stilul lor de viaţă într-un manifest pentru protecţia mediului sau protecţia animalelor.

Din păcate există riscul unor carenţe de vitamine şi minerale. Trebuie controlat nivelul de calciu, fier, zinc, de vitamina B12 şi de vitamina D. De asemenea, se recomandă să se consume proteine vegetale de foarte bună calitate.

Femeile care alapteaza, femeile gravide, nou-născuţii, copiii, adolescenţii nu au voie să urmeze o astfel de dietă.